Terapia TECAR – efecte si limite dupa un an de utilizare
Folosesc terapia TECAR de mai bine de 1 an, aproape zilnic.
Cand l-am cumparat mi s-a spus ca va fi un aparat care isi va merita banii si asa si este pana acum, dar este un apatat – nu face minuni.
Precum eu, ca terapeut, am fost sedus de marketingul producatorilor si pacientii intreaba sau citesc din ce in ce mai multe recenzii despre el si au impresia ca face mai multe decat poate. Unii doresc exclusiv aceasta procedura, in speranta ca TECAR-ul sa-i scape de durerile vechi sau care apar recurent.
TECAR este si ramane o procedura de fizioterapie care functioneaza intr-un rationament clinic, in combinatii cu alte proceduri, manevre, terapii si ajuta la optimizarea procesului de recuperare. El nu poate fi rupt din contextul terapeutic si nu as recomanda sa fie facut ca procedura unica...
De fiecare data am asociat la TECAR unele forme de stimulare conjunctiva (miotensif, tehnici de energie musculara, mobilizari articulare specifice, streching, IASTM, masaj, kinesiotaping, etc.) avand ca efect o mai buna mobilizare tisulara, scaderea durerii la miscarea activa si pasiva, imbunatatirea mobilitatii articulare la articulatiile dureroase sau artrozice si permiterea efectuarii manevrelor terapeutice mai usor.
In cateva situatii as putea zice ca a fost terapia principala – rupturi musculare, dureri de tip osgurd, dureri in regiunea lombara aparute dupa eliminarea pietrelor la rinichi, dureri articulare la nivelul coloanei lombare, mecanice, la pacienti cu iritabilitate locala ridicata.
In marea majoritate a cazurilor este o terapie care m-a ajutat mult in tratarea:
Durerilor lombare
Contracturilor sau rupturilor musculare
Torticolisului
Problemele generate de spondiloza Cervical
Contracturii si junghiurilor intercostale
Durerilor de genunchi operat sau neoperat (post Plastie LIA)
Problemelor post interventii chirurgicale ortopedico-traumatice
Umarului dureros simplu
PSH - periartrita scapulo-humerala
Luxatiilor sau fracturilor pumnului, degetelor , cotului sau gleznei (dupa sau pe parcursul imobilizarii)
Edemului osos fie la nivelul corpurilor vertebrala, fie la nivelul platoului tibial
Etc.
Nu este o lista completa ci doar acele diagnostice cu care am lucrat mai mult in ultima perioada si am avut rezultate mai bune folosind terapia TECAR.
Dupa 1 an de folosire TECAR pot spune ca este o terapie eficienta daca este asociata cu alte forme de terapie, ajuta la micsorarea durerilor, la micsorarea inflamatiei chiar si de natura mecanica, micsoreaza iritabilitatea si sensibilitatea locala. Este mai eficient in problemele musculare si articulare subacute decat în problemele degenerative (cronice). Este mai eficient daca este folosit cu miscare activa si stretching decat doar in aplicarea pasiva, micsoreaza mai mult durerea daca este acociat cu terapii de tesut conjunctiv de tip IASTM sau stimulari conjunctive manuale in timpul sau post TECAR.
La pumn, umar, cot si genunchi pottraumatic - utilizarat ca procedura unica, TECAR-ul a diminuat durerile nocturne si de peste zi a creat libertate de miscare dar nu o crestere reala a mobilitatii articulare.
La durerile lombare subacute (in primele zile dupa debut dar nu mai devreme de 3 zile de la momentul producerii), TECAR-ul a diminuat durerea cu care a venit pacientul in cabinet dar efectul a durat cateva ore. In acest caz cumularea efectului s-a facut prin cumulare daca a fost efectuat zilnic sau de minim 3 ori pe saptamana.
Cele mai interesante rezultate au fost la combinarea TECAR + miscare activa sau TECAR + miscari pasivo-active.
Efecte neasteptate dar de bun augur au fost - recapatarea elasticitatii pielii si a facsciilor subcutanate, disparitia unor riduri de pe maini, elasticizarea unor cicatrice cheloide, resorbtia mai rapida a exudatului la o gonartrita subacuta prin tratamente scurte si dese pe mai mult de 20 sedinte …
Datele expuse nu sunt obtinute în urma unui studiu riguros stiintific ci sunt doar observatii proprii din timpul sedintelor de tratament, greu cuantificabile si fara lot martor. Ele au doar caracter orientativ.
